EMDR - Desensibilizare și Reprocesare prin Mișcări Oculare

În acest articol găsești:‍

• ce înseamnă EMDR

• cum funcționează tehnica și când te poate ajuta

• pașii concreți ai procesului nostru de lucru împreună

• un exercițiu de ancorare (2 minute)

• răspunsuri la întrebări frecvente

Imaginează-ți un fir roșu răspândit și încâlcit pe după o sumedenie de copaci dintr-o pădure vastă.

Fiecare nod reprezintă o experiență cu încărcătură emoțională, fiecare buclă este o credință despre tine care te ține pe loc. Firul este lung, uneori aproape invizibil printre umbre, alteori strâns în jurul unui trunchi până îți taie respirația.

EMDR este procesul prin care refacem ghemul. Mergem pe după toți copacii necesari, cu pași mici și siguri. Nu tăiem firul, nu forțăm nodurile, nu ignorăm ramurile cu spini. Urmărim traseul cu blândețe, observăm unde s-a prins, unde s-a strâns prea tare, unde a rămas agățat de ani de zile. Și, pas cu pas, aducem firul înapoi la tine. Întregul.

Ce înseamnă EMDR și cum lucrează cu memoria emoțională

‍

EMDR (Eye Movement Desensitization and Reprocessing – Desensibilizare și Reprocesare prin Mișcări Oculare) este o tehnică terapeutică validată științific și recunoscută internațional de organizații precum OMS, American Psychological Association și NICE (UK) ca intervenție eficientă pentru PTSD și traume.

Metaforic vorbind, EMDR ne ajută să „mutăm" o amintire sau experiență cu încărcătură emoțională dintr-o zonă a creierului în alta: din sistemul limbic (unde este stocată emoțional, ca un semnal de alertă constant) către neocortex (unde poate fi procesată rațional, integrată și văzută cu claritate).

Astfel, când lucram cu EMDR nu ștergem nimic din trecut. Așezăm experiența într-un loc din care nu te mai ține pe loc prin senzații și reacții de supraviețuire: Corpul învață că experiența s-a încheiat și nu mai are nevoie să menții senzațiile apăsătoare și starea de alertă.

‍

Când știi că ai nevoie de EMDR

‍

EMDR vine ca sprijin atunci când:

• blocajele emoționale îți afectează viata de zi cu zi și nu găsești un mod să le procesezi

• simți anxietate persistentă, chiar și atunci când logic nu ar trebui

• ai trecut printr-o experiență dificilă (accident, pierdere, traumă) și corpul încă reacționează ca și cum ar fi în pericol

• perfecționismul te paralizează și amâni constant pentru că „nu e încă suficient de bine"

• frica de eșec sau de succes te blochează în acțiune

• sindromul impostorului îți șoptește că „nu meriți" ceea ce ai realizat

• autosabotajul te ține într-o buclă pe care o recunoști, dar nu reușești s-o întrerupi

• hipervigilența te epuizează și simți că ești mereu în alertă

• corpul ține memoria unor experiențe neprocessate și reacționează automat

Toate acestea sunt semne că sistemul nervos încă poartă povara unor experiențe care nu au găsit drum spre procesare.

De ce ajută EMDR în fiecare situație:

‍

1. Blocajele emoționale îți afectează viața de zi cu zi

De ce ajută EMDR: Blocajele apar când emoții intense (furie, tristețe, rușine) nu au fost procesate complet și rămân "înghețate" în sistemul nervos. EMDR activează procesarea naturală a creierului (similar somnului REM) și permite emoțiilor să "curgă" și să se integreze, eliberând energia blocată.

‍

2. Anxietate persistentă, chiar și atunci când logic nu ar trebui

De ce ajută EMDR: Anxietatea persistentă apare când amigdala (“centrul fricii” din creier) rămâne hiper-activată și trimite semnale de pericol chiar când nu există amenințare reală. Cercetări cu imagistică cerebrală arată că EMDR reduce activarea amigdalei și întărește funcția cortexului prefrontal, permițând gândirii logice să regleze răspunsurile emoționale

‍

3. Corpul reacționează ca și cum ai fi în pericol după o experiență dificilă

De ce ajută EMDR: După o experiență traumatică, memoria rămâne procesată incomplet în sistemul nervos, iar corpul continuă să funcționeze ca și cum pericolul ar persista. EMDR facilitează reprocesarea acestor amintiri și integrarea informației că experiența s-a încheiat, permițând sistemului nervos să treacă din hiperactivare (supraviețuire) către starea de siguranță și calm.

‍

4. Perfecționismul te paralizează

De ce ajută EMDR: Perfecționismul ascunde adesea cogniții (convingeri) negative despre sine („nu sunt suficient de bun/ă", „trebuie să fiu xyz ca să fiu acceptat/ă"), formate în experiențe de critică sau rușine. EMDR facilitează identificarea acestor experiențe și reprocesarea lor, integrând convingeri noi, mai clare și realiste despre valoarea ta.

‍

5. Frica de eșec sau de succes

De ce ajută EMDR: Ambele frici au rădăcini în amintiri cu încărcătură emoțională: frica de eșec poate veni din momente de rușine publică sau critică, în timp ce frica de succes poate ascunde teama inconștientă de a fi văzut, vulnerabil sau de a nu corespunde așteptărilor. Prin EMDR identifici și reprocesezi aceste „amintiri-rădăcină", reducând reacția emoțională automată care te blochează.

‍

6. Sindromul impostorului

De ce ajută EMDR: Sindromul impostorului se bazează pe cogniții negative despre sine („nu merit", „ succes-ul meu/ce am realizat e doar din noroc") ancorate în experiențe timpurii de invalidare sau comparație. Prin EMDR reprocesezi aceste experiențe-sursă și facilitezi integrarea unor convingeri clare și realiste despre propriile capacități.

‍

7. Autosabotajul - buclă recunoscută dar neîntreruptă

De ce ajută EMDR: Autosabotajul e un mecanism de protecție învățat - inconștient, sistemul nervos te „oprește" pentru că a învățat să asocieze progresul cu pericol (bazat pe experiențe trecute). Prin EMDR identifici experiențele-sursă ale acestor asocieri și le reprocesezi, permițându-ți să acționezi din siguranță.

‍

8. Hipervigilența - mereu în alertă

De ce ajută EMDR: Hipervigilența înseamnă că sistemul nervos a rămas blocat în modul „supraveghere constantă" (de obicei după traume sau stress prelungit). Prin EMDR reprocesezi experiențele care au activat starea de alertă cronică și facilitezi reglarea autonomă (inclusiv activitatea vagală), permițând corpului să revină la calm, siguranță interioară și încredere în propriile resurse.

‍

9. Corpul conține memoria experiențelor neprocessate

De ce ajută EMDR: Experiențele emoționale puternice se stochează somatic (în corp) - de aceea apar senzații fizice (tensiune, durere, greață) fără cauză medicală clară. Prin EMDR accesezi aceste memorii somatice și facilitezi „descărcarea" și integrarea lor, eliberând senzațiile fizice asociate.

‍

Ce se întâmplă în corp și minte când lucrăm cu EMDR

‍

Indiferent de provocarea pe care o ai, perfecționism, frică sau tensiuni pe care corpul le poartă de mult timp , EMDR lucrează cu aceleași mecanisme naturale ale creierului:

Reprocesarea amintirilor - Experiențele care te-au blocat sunt accesate dintr-un spațiu de sprijin și integrate cu ceea ce știi acum: că pericolul s-a încheiat, că meriți siguranță, că poți merge mai departe.

Stimularea bilaterală - Prin mișcări ale ochilor sau tapotări alternate, ambele emisfere cerebrale se activează simultan, facilitând “comunicarea “ dintre gândire și emoție, dintre trecut și prezent.

Calmare - Amigdala, centrul fricii din creier, învață să nu mai reacționeze automat la stimuli care nu mai reprezintă pericol real.

Întărirea gândirii - Cortexul prefrontal, zona responsabilă de reglare emoțională și luarea deciziilor, preia din nou controlul, permițându-ți să acționezi din claritate și siguranță interioară.

Toate acestea se întâmplă în ritmul tău, cu blândețe și prezență.

Procesul si protocolul EMDR: firul roșu și copacii din pădure

‍

În timpul unei sesiuni EMDR, folosim stimulare bilaterală - de cele mai multe ori prin mișcări ale ochilor (urmărești cu privirea degetele mele care se mișcă de la stânga la dreapta), dar poate fi și prin tapotări alternate pe genunchi sau umeri, sau sunete alternate în căști.

Această stimulare activează ambele emisfere cerebrale și permite creierului să reproceseze experiențele blocate, exact cum face în mod natural în timpul somnului REM.

Ce facem?

1. Creăm spațiul de siguranță Înainte de a intra în amintiri dificile, stabilim împreună un „loc sigur" interior - o resursă internă la care te poți întoarce oricând ai nevoie în timpul procesului.

2. Găsim evenimentul inițial Prima dată când convingerea limitativă a apărut - „copacul de la care s-a înnodat prima dată firul roșu".

3. Identificăm cogniția negativă Acea convingere despre tine care te ține pe loc: „nu sunt suficient de bun/ă", „nu merit iubire", „nu sunt în siguranță".

4. Procesăm cu blândețe Prin seturile de mișcări oculare sau tapotări, descolăcim experiența. Observăm ce apare - imagini, emoții, senzații în corp, gânduri noi. Fără judecată, doar cu prezență.

5. Reintegrăm - Experiența rămâne în memoria ta, dar fără încărcătura emoțională și senzațiile apăsătoare. În locul convingerilor vechi, sedimentam convingeri noi și realiste.

Ritmul este ghidat de tine. Eu creez cadrul de sprijin, tu alegi cand și profunzimea la care mergem.

Pașii de lucru împreună

‍

1. Connection Call (15-20 minute, gratuit) - O discuție scurtă, online, în care discutăm și vedem dacă rezonăm.

2. Formular de anamneză + contract - Dacă alegem să continuăm, îți trimit un formular prin care înțeleg mai bine contextul și un contract de colaborare care stabilește cadrul nostru de lucru.

3. Prima sesiune (90 de minute)

• introducere despre cum funcționează tehnica

• stabilirea unui loc securizant, pe care să-l poți accesa oricând în timpul procesului

• identificarea cogniției negative și a evenimentului inițial

• aplicarea tehnicii propriu-zise

Notă: în funcție de discuția inițială, este posibil ca prima sesiune să fie de 50 de minute, cu focus pe identificarea nevoilor tale, urmată apoi de sesiunea principală de 90 de minute.

4. Sesiunile următoare (50 de minute) - Pentru unele persoane procesarea se realizează într-o sesiune, pentru altele sunt necesare mai multe. Psihicul fiecăruia este dinamic și unic.

O sesiune este 400 RON, iar sesiunile se plătesc în avans, pe baza unei facturi.

Exercițiu de ancorare (2 minute)

‍

Pentru siguranța pe care doar tu o poți aduce in corp. Înainte sau după o sesiune EMDR, acest exercițiu te ajută să revii în prezent și să simți stabilitate în corp.

1. Așezare Pune tălpile bine sprijinite în podea. O mână pe piept, una pe abdomen.

2. Respirație 4-6 Inspiră pe nas 4 timpi, expiră pe gură 6 timpi. Repetă de 3 ori.

3. Orientare Numește în gând 3 lucruri pe care le vezi în cameră, 2 sunete pe care le auzi, atinge cu palmele o suprafață (masă, scaun, bluză).

De ce funcționează EMDR?

‍

Cercetările în neuroștiințe arată că EMDR facilitează procesarea naturală a memoriilor traumatice prin activarea aceluiași mecanism pe care creierul îl folosește în timpul somnului REM.

Când corpul se simte în siguranță, poate să lase experiențele intense să curgă și să se integreze. Încărcătura emoțională scade, convingerile limitative se transformă, iar senzatiile nu te mai tin pe loc.

Întrebare de luat la plimbare: Care convingere ai, care, dacă s-ar transforma, ți-ar schimba cel mai mult viața?

‍

Vreau să lucrez cu EMDR. Ce urmează?

‍

Programează un Connection Call gratuit – 15-20 minute, online, pentru a vedea dacă ne potrivim: Explorăm împreună

Alte resurse:

‍

Întrebări frecvente

‍

1. EMDR este o formă de hipnoză?

Nu. Ești prezent(ă) și conștient(ă) pe tot parcursul sesiunii. EMDR folosește un proces natural similar celui din somnul REM, când creierul procesează și integrează experiențele zilei. Mișcările oculare facilitează această procesare adaptativă a amintirilor blocate

2. Trebuie să povestesc în detaliu ce mi s-a întâmplat?

La început, da, detaliile pe care ti le amintesti. Apoi, facem un "stop-cadru" (imaginea cea mai reprezentativă), emoțiile și unde le simți în corp. Dar în timpul procesării prin stimulare bilaterală, nu mai trebuie să repeți povestea. Obeservi ce apare spontan - imagini noi, emoții, senzații, gânduri - și le comunici pe scurt. In EMDR procesarea se întâmplă prin asocierile spontane.

3. Cât durează până simt o diferență?

Variază de la persoană la persoană. Mulți oameni observă schimbări semnificative chiar din primele două sesiuni - de exemplu, când își aduc aminte evenimentul, senzațiile fizice și emoțiile nu mai au aceeași intensitate (pe scala de disconfort de la 0 la 10, scorul scade vizibil). Unii simt mai puțină tensiune în corp, alții observă claritate la nivel de gânduri. Procesul continuă și după sesiune, pe măsură ce creierul integrează ceea ce am lucrat împreună.

4. Pot face EMDR online?

‍ Da. EMDR se poate desfășura foarte eficient online.

5. Ce se întâmplă dacă devine prea intens în timpul sesiunii?

Avem tehnici de ancorare și reglare pe care le folosim oricând ai nevoie. Încă de la început stabilim împreună "spațiul tău securizant" - o resursă internă la care te poți întoarce când intensitatea devine prea mare.

In functie de nevoie lucrăm cu dozare (intrăm puțin în amintire, apoi revenim la ancoră) și pendulare (între disconfort și siguranță), siguranța ta este prioritatea. Mergem în ritmul tău, cu pauze ori de câte ori simți că ai nevoie. Tu îmi semnalizezi când e prea mult, iar eu ajustez procesul.

6. EMDR este recunoscut științific?

Da. EMDR (Desensibilizare și Reprocesare prin Mișcări Oculare ) este recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca intervenție eficientă pentru stresul posttraumatic, alături de alte organizații internaționale precum American Psychological Association și NICE (UK). Este validat prin zeci de studii clinice, meta-analize și cercetări de neuroimagistică care confirmă eficacitatea sa în reducerea simptomelor traumei.

‍

Notă importantă: Acest articol nu înlocuiește un consult medical sau psihiatric. EMDR este o tehnică terapeutică complementară care vine ca sprijin în procesul tău de recuperare.

‍

Surse și Bibliografie

Organizații Internaționale și Ghiduri Clinice

World Health Organization (2013). WHO Guidelines for the management of conditions specifically related to stress. WHO. https://www.who.int/publications/i/item/9789241505406

American Psychological Association. APA Clinical Practice Guideline for PTSD. https://www.apa.org/ptsd-guideline

EMDR Research Foundation. https://emdrresearchfoundation.org

Meta-analize și Review-uri Sistematice

Bisson, J. I., et al. (2007). Psychological treatments for chronic post-traumatic stress disorder. Cochrane Database of Systematic Reviews.

Chen, Y. R., et al. (2014). EMDR for PTSD: A systematic review and meta-analysis. Journal of Nervous and Mental Disease.

Lee, C. W., & Cuijpers, P. (2013). A meta-analysis of the contribution of eye movements in processing emotional memories. Journal of Behavior Therapy and Experimental Psychiatry, 44(2), 231-239.

Landin-Romero, R., et al. (2018). How does eye movement desensitization and reprocessing therapy work? A systematic review on suggested mechanisms of action. Frontiers in Psychology, 9, 1395.

de Jongh, A., et al. (2013). Critical analysis of the current treatment guidelines for complex PTSD in adults. Depression and Anxiety, 30(9), 807-823.

Studii Clinice Randomizate și Cercetări Empirice

van der Kolk, B. A., et al. (2007). A randomized clinical trial of eye movement desensitization and reprocessing (EMDR), fluoxetine, and pill placebo in the treatment of posttraumatic stress disorder. Journal of Clinical Psychiatry, 68(1), 37-46.

Ironson, G., Freund, B., Strauss, J. L., & Williams, J. (2002). Comparison of two treatments for traumatic stress: A community-based study of EMDR and prolonged exposure. Journal of Clinical Psychology, 58(1), 113-128.

Pagani, M., et al. (2012). Neurobiological correlates of EMDR monitoring – an EEG study. PLoS ONE, 7(9), e45753.

Sack, M., et al. (2008). Alterations in autonomic tone during trauma exposure using eye movement desensitization and reprocessing (EMDR). Journal of Anxiety Disorders, 22(7), 1264-1271.

Bossini, L., et al. (2017). Morphovolumetric changes after EMDR treatment in drug-naive PTSD patients. Rivista di Psichiatria, 52(1), 24-31.

Schubert, S. J., et al. (2016). Dissociation following traumatic stress: Etiology and treatment. Depression and Anxiety, 33(11), 1004-1012.

Cărți de Referință - EMDR și Traumă

Shapiro, F. (2018). Eye Movement Desensitization and Reprocessing (EMDR) Therapy: Basic Principles, Protocols, and Procedures (3rd ed.). Guilford Press.

Shapiro, F. (2001). Eye Movement Desensitization and Reprocessing: Basic Principles, Protocols, and Procedures(2nd ed.). Guilford Press.

Shapiro, F., & Maxfield, L. (2002). Eye Movement Desensitization and Reprocessing (EMDR): Information processing in the treatment of trauma. Journal of Clinical Psychology, 58(8), 933-946.

Solomon, R. M., & Shapiro, F. (2008). EMDR and the adaptive information processing model. Journal of EMDR Practice and Research, 2(4), 315-325.

Leeds, A. M. (2009). A Guide to the Standard EMDR Therapy Protocols for Clinicians, Supervisors, and Consultants. Springer.

van der Kolk, B. A. (2014). The Body Keeps the Score: Brain, Mind, and Body in the Healing of Trauma. Viking.

Neuroștiințe și Mecanisme Neurobiologice

Stickgold, R. (2002). EMDR: A putative neurobiological mechanism of action. Journal of Clinical Psychology, 58(1), 61-75.

Rauch, S. L., et al. (2006). Neurocircuitry models of posttraumatic stress disorder and extinction. Biological Psychiatry, 60(4), 376-382.

LeDoux, J. (2015). Anxious: Using the Brain to Understand and Treat Fear and Anxiety. Viking.

Porges, S. W. (2011). The Polyvagal Theory: Neurophysiological Foundations of Emotions, Attachment, Communication, and Self-regulation. Norton.

Ecker, B., Ticic, R., & Hulley, L. (2012). Unlocking the Emotional Brain: Eliminating Symptoms at Their Roots Using Memory Reconsolidation. Routledge.

Van den Hout, M. A., & Engelhard, I. M. (2012). How does EMDR work? Journal of Experimental Psychopathology, 3(5), 724-738.

Buckley, T. C., et al. (2004). Information processing and PTSD: A review of the empirical literature. Clinical Psychology Review, 24(8), 1011-1043.

Perfecționism, Credințe Negative și Sindromul Impostorului

Beck, A. T. (1979). Cognitive Therapy and the Emotional Disorders. Penguin.

Young, J. E., Klosko, J. S., & Weishaar, M. E. (2003). Schema Therapy: A Practitioner's Guide. Guilford Press.

Flett, G. L., & Hewitt, P. L. (2002). Perfectionism: Theory, Research, and Treatment. American Psychological Association.

Gilbert, P., & Irons, C. (2005). Focused therapies and compassionate mind training for shame and self-attacking. In P. Gilbert (Ed.), Compassion: Conceptualisations, Research and Use in Psychotherapy (pp. 263-325). Routledge.

Clance, P. R., & Imes, S. A. (1978). The imposter phenomenon in high achieving women: Dynamics and therapeutic intervention. Psychotherapy: Theory, Research & Practice, 15(3), 241-247.

Clance, P. R. (1985). The Impostor Phenomenon: Overcoming the Fear That Haunts Your Success. Peachtree Publishers.

Sakulku, J., & Alexander, J. (2011). The impostor phenomenon. International Journal of Behavioral Science, 6(1), 73-92.

Bravata, D. M., et al. (2020). Prevalence, predictors, and treatment of impostor syndrome: A systematic review. Journal of General Internal Medicine, 35(4), 1252-1275.

Langford, J., & Clance, P. R. (1993). The impostor phenomenon: Recent research findings regarding dynamics, personality and family patterns and their implications for treatment. Psychotherapy, 30(3), 495-501.

Frica de Eșec, Autosabotaj și Atașament

Conroy, D. E., Willow, J. P., & Metzler, J. N. (2002). Multidimensional fear of failure measurement: The Performance Failure Appraisal Inventory. Journal of Applied Sport Psychology, 14(2), 76-90.

Elliot, A. J., & Thrash, T. M. (2004). The intergenerational transmission of fear of failure. Personality and Social Psychology Bulletin, 30(8), 957-971.

Kets de Vries, M. F. R. (2005). The dangers of feeling like a fake. Harvard Business Review, 83(9), 108-116.

Burka, J. B., & Yuen, L. M. (2008). Procrastination: Why You Do It, What to Do About It Now (2nd ed.). Da Capo Press.

Bowlby, J. (1988). A Secure Base: Parent-Child Attachment and Healthy Human Development. Basic Books.

Diagnostic și Clasificare

American Psychiatric Association (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (5th ed.). APA.

‍