M-am apucat de EMDR datorită unui gândac

Blaps mortisaga, cunoscut drept gândacul morților, mi-a aterizat pe mâna stângă fix când conduceam prin oraș.

Am avut o reacție clasică de film cu buget mic: panică, impact. Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Doar ego-ul meu de “conducătoare echilibrată” a suferit niște daune serioase. Acel moment, oricât de absurd a părut, m-a trimis înapoi la una dintre cele mai eficiente (și subapreciate) tehnici terapeutice pe care le cunoșteam: EMDR.

‍

Ce este EMDR și de ce e atât de mișto (chiar dacă nu pare la prima vedere)?

EMDR (Desensibilizare și reprocesare prin mișcări oculare) poate suna complicat, dar de fapt are un mecanism genial de simplu. În linii mari și metaforic vorbind, prin EMDR „luăm” dintr-o parte a creierului amintirea, emoția sau experiența cu încărcătură emoțională (a.k.a. blocajul) și o mutăm într-o altă zonă, unde se face procesarea rațională — adică din sistemul limbic în neocortex.

De cele mai multe ori, aceste blocaje vin la pachet cu o credință negativă despre sine (cum ar fi „nu sunt suficient de …” sau „nu merit ...”), iar această credință întărește și mai tare răspunsul emoțional asociat.

Ce face EMDR este să creeze spațiu pentru ca acea experiență să fie revăzută, resimțită și, în cele din urmă, reprocesată cu mai multă claritate, compasiune și, poate cel mai important, o senzație de siguranță.

Tot ce trebuie să faci este să observi; și să fii acolo, prezent(ă).

Blocaje emoționale? Been there. Blocaj creativ? Done that.

După accident, aveam atacuri de panică doar la gândul că o să mai conduc vreodată. Mă simțeam ca un tablou blocat în beci: uitată, dar încă în picioare. Asta până am decis să fac EMDR chiar cu terapeuta de la care învățasem tehnica.

Două sesiuni. Două. Atât mi-a luat să revin în corp, să pot să conduc iar, să simt din nou că pot să creez și să respir fără o apăsare constanta în piept.

Ce se întrâmplă în EMDR e fascinant. Apar conștientizări spontane, asocieri la care n-ai fi ajunge nici în 6 luni de introspectie. În EMDR, emoțiile se pun în mișcare. Se dezgheață. Se reconfigură.

In plus, mi-a devenit clar - avem nevoie de procese care implică tot ceea ce suntem: corp-minte-suflet.

‍

Cum funcționează EMDR în anxietate și blocaj creativ

‍

‍EMDR și anxietatea

Anxietatea se simte, de multe ori, ca o buclă din care nu poți ieși: corpul e tensionat, mintea turuie scenarii (apocaliptice), iar respirația... ce respirație?

EMDR lucrează direct cu „rădăcina” acestor reacții automate. În timpul sesiunii, accesezi (dintr-un loc de siguranță) amintiri, senzații, gânduri și emoții care au rămas „înghețate” în sistemul tău nervos. Prin mișcările oculare sau tapotări bilaterale, creierul are ocazia să reprogrameze acel răspuns vechi de tip “alertă maximă” și să-l înlocuiască cu senzații de calm, siguranță și claritate.

Ajungi să-ți înțelegi anxietatea, iar corpul tău începe să nu o mai recreeze la fiecare trigger.

‍

EMDR și blocajul creativ

Blocajul creativ apare adesea din frici mai adânci decât „n-am inspirație”. De fapt, poate fi frica de eșec, de a fi văzut(ă), de a fi judecat(ă), de a greși. Sau pur și simplu o amintire veche care ți-a "înghețat" curajul de a te exprima liber.

EMDR lucrează atat cu traume mari, cat și cu experiențele mici, dar marcante: ce ți-a zis un profesor ironic, un moment de rușine, sau un refuz care ti-a tăiat din avânt. Într-o sesiune, poți identifica acele noduri și le poți dezlega într-un mod care îți oferă libertatea să creezi din nou. Tu și ceea ce e gata să prindă viață prin tine, în ritmul tău, cu tot ce ești acum.

Iar aceasta "deblocarea" vine din curajul de a sta cu tine.

‍

De ce recomand EMDR celor care simt că “s-au blocat”

Că e vorba de:

-> blocaj emoțional – când simți că ești copleșit(ă) sau, dimpotrivă, deconectat(ă) de la propriile emoții

-> blocaj creativ – ideile există, dar expresia lor pare imposibilă sau riscantă

-> anxietate – mintea agitată, corpul tensionat, senzația că ești mereu în alertă

-> perfecționism – crezi că trebuie să iasă impecabil din prima, așa că amâni, eviți sau te consumi înainte să creezi.

-> frica de eșec – amâni proiecte sau decizii de teamă că „nu va ieși bine”

-> frica de succes – inconștient, eviți schimbări pozitive pentru că nu te simți pregătit(ă) să le susții

-> sindromul impostorului – convingerea că „nu meriți” ceea ce ai realizat sau că vei fi „demascat(ă)”

-> hipervigilență – epuizarea cauzată de starea constantă de alertă

-> autosabotaj – comportamente repetate care te țin pe loc, deși spui că vrei altceva

-> dificultăți legate de încrederea în sine – provocarea de a te aprecia sincer sau de a cere ceea ce ai nevoie

‍

EMDR poate fi si pentru tine un instrument de ajutor, eficient și ancorat în realitate.

‍

Un gândac, o revelație și un nou drum

Datorită acestei experiențe (cu gândacul și tot ce a urmat), am inteles că nu tot ce pare mecanic e lipsit de suflet. Că uneori, ceea ce credeam că e “sec” poate deveni sacru, dacă avem deschiderea să citim printre rânduri.

Tot atunci mi-am făcut curaj să lansez FEMININE ANANDA, un spațiu viu, care evoluează odată cu mine, unde curatoriez practici creative și somatice care ne sprijină să trăim o viață după propriul suflet.

‍

EMDR în cadrul Feminine.Ananda

Sesiunile individuale de EMDR pe care le ofer sunt adaptate nevoilor fiecărei persoane: creez spațiu ca să-ți dezvălui potențialul. Folosesc abordarea trauma-informed, ceea ce înseamnă că ritmul tău si nevoile tale sunt sprijinite într-un spațiu de confidențialitate. cel care contează.

Intrebare de luat la plimbare: Pe tine ce te ține pe loc?

‍